Muntii Rodnei

PARCUL NATIONAL MUNTII RODNEI

Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc national din tara, având o suprafață de 47.177 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare.

Munții Rodnei, care etalează cele mai înalte altitudini din Carpații Orientali (Vf. Pietrosu – 2303 m, Vf. Inău 2279 m, Vf. Inăuţ 2222 m), sunt localizați în partea de nord a României. Fiind cuprinsi în cadrul grupei nordice, cunoscută și sub denumirea de Carpații Maramureșului și ai Bucovinei, acești munți domină peisajul, cele mai mari diferențe de nivel înregistrându-se față de Depresiunea Maramureșului, situată la nord.

Rezervațiile științifice din parc sunt:

  • Pietrosu Mare (3.547,6 ha);
  • Piatra Rea (291 ha);
  • Bila-Lala (1.318,27 ha);
  • Corongiș (614,9 ha).

Zona de protecție integrală mai include o serie de arii declarate rezervații naturale:

  • Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” (100 ha);
  • Rezervația speologică „Peștera Cobasel” (1 ha);
  • Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei” (61 ha);
  • Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha);
  • Rezervația Valea Cormaia (50 ha);
  • Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca” (7,84 ha).

Partea centrală, înaltă a masivului Munților Rodnei, oferă peisaje variate, de un real interes. Se diferențiază astfel 5 complexe morfologice: Ineu (2279 m), Omu-Gărgălău (2134 m, 2159 m), Galat-Puzdrele (2048 m, 2189 m), Pietrosul Rodnei (2303 m), Bătrâna (1710 m).
Relieful Parcului se remarcă prin bogăția formelor glaciare și crionivale: lacuri (67), văi, circuri glaciare. O formă carstică deosebită este peștera Izvorul Albastru al Izei (2,5 km) cu galerii și cascade spectaculoase.

În Parcul Național Munții Rodnei se practică mai multe tipuri de turism, datorită evantaiului de comori peisagistice existente în perimetrul său.

Turism de recreere

Turismul de recreere valorifică însușirile cadrului natural, astfel cei interesați pot să parcurgă trasee montane de o frumusețe inedită, să observe flora bogată cu multe specii rare sau endemice (de exemplu opaițul Munților Rodnei – Lychnis nivalis), să se bucure de priveliștea lacurilor și caldărilor glaciare, să remarce elemente de faună deosebite, cum ar fi: capra neagră (Rupicapra rupicapra), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Tetrao tetrix), marmota (Marmota marmota), cerbul carpatin (Cervus elaphus), căprioara (Capreolus capreolus) etc. Aici diversitatea florei, faunei și reliefului oferă turiștilor informații inedite despre ceea ce înseamnă frumos, totul părând a fi clădit anume spre a cuceri ochiul. Pe traseele turistice din Munții Rodnei, întâlnești o străveche ocupație românească păstoritul, care conferă peisajului un specific aparte. De asemenea, în Munții Rodnei există numeroase posibilități de practicare a sporturilor de iarn – pe pârtiile amenajate din stațiunile Borșa și Valea Blaznei.

Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat de toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om și natură, oferindu-i acestuia posibilitatea de înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simțurilor umane.

Turism curativ (balnear)

Turismul curativ sau de îngrijire a sănătății este o modalitate de fortificare a organismului uman, fiind practicat din cele mai vechi timpuri. Este un tip de turism născut din necesitățile oamenilor de a-și reface și trata sănătatea, căutând să valorifice efectele tămăduitoare ale apelor minerale. Astfel, pentru persoanele cu diverse afecțiuni, există posibilitatea unor cure cu ape minerale, cu veritabile calități terapeutice în stațiunea balneară Sângeorz-Băi, precum și alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase, din localitățile limitrofe: Rodna, Romuli, Parva, Cormaia, Maieru, Anies, Valea Vinului, Şant etc.

Turism cultural

Poate fi practicat în zonă datorită existenței a numeroase obiective care poartă pecetea spiritului creator al oamenilor acestor locuri, din cele mai vechi timpuri. Este tipul de turism care asigură accesul celor interesați la impresionanta ladă de zestre, specifică locuitorilor zonelor Maramureșului și Năsăudului. Astfel, zona Maramureșului situată în partea de nord a Parcului este recunoscută prin arta lemnului (biserici și mănăstiri din lemn, porți tradiționale maramureșene, unelte din lemn etc.), obiceiuri și tradiții populare cu caracter arhaic, credințe populare ancestrale. Zona Năsăudului, situată în partea de sud a Parcului este recunoscută prin unicitatea portului popular, vestigii istorice (ruinele bazilicii dominicane din sec.al XIII-lea – Rodna), monumente și muzee, case memoriale (Liviu Rebreanu și George Coșbuc).

Turism ecvestru

Pe raza Parcului Național Munții Rodnei se poate practica acest tip de turism, în urma înființării Centrului de Ecoturism Ecvestru în cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP – Romsilva, Direcția Silvică Bistrița.

Programele se desfășoară prin parcurgerea călare pe drumuri forestiere și pășune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turiștii pot admira frumusețea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Vârfurile Ineu, Ineuș și Roșu, de asemenea se oferă și alte servicii cum ar fi: prânz organizat la stâni, observații asupra faunei și florei specifice Munților Rodnei. Grupurile de turiști sunt însoțite de ghizi autorizați de Ministerul Turismului. Perioada optimă de desfășurare sunt lunile iulie-august.

1. Creasta principală: Pasul Setref (817 m) – Vârful Muncelui Râios – Poiana Bătrânei – Tarnița la Cruce – Vârful Galatului – Șaua Gărgălău – Tarnița lui Putredu – Șaua cu Lac – Pasul Rotunda.
Pasul Setref – Șaua Gărgălău, în județul Maramureș.
Șaua Gărgălău – Pasul Rotunda, în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu : DN 17D, com. Șanț, sat Valea Mare, Pasul Rotunda.
• Timp de mers: vara: 24 – 26 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul

2. Romuli – Valea Strâmba – sub Vf. Bătrâna (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DN 17C, com. Romuli, sat Dealul Ștefăniței; stația CFR Romuli, ruta Salva – Vișeu.
• Timp de mers: vara: 8 – 9 ore; iarna: nu se recomandă.

3. Telciu – Valea Telcișor – Vf. Tomnatec (1384 m) – Poiana Bătrâna (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DN 17C, com. Telciu; stația CFR Telciu, ruta Salva – Vițeu.
• Timp de mers: vara: 8 – 9 ore; iarna: nu se recomandă.

4. Rebrișoara – Rebra – Parva – Valea Guset – Tarnița la Cruce – sub Vf. Rebra (2221 m) – sub Vf. Pietrosu (2303 m) – Stația Meteo – Iezerul – Borșa (centru).
Rebrișoara – Tarnița la Cruce, în județul Bistrița-Năsăud.Tarnița la Cruce – Borșa, în județul Maramureș.• Acces la traseu: DJ 17D, com. Rebrișoara; stația CFR Rebrișoara, ruta Salva – Ilva Mică.
• Timp de mers: vara: 18 – 20 ore; iarna: nu se recomandă.

5. Stațiunea Sângeorz-Băi – Vf. Craia – Vf. Țapului – Tarnița „Obârșia Rebrei”.
• Acces la traseu: DJ 17D, Stațiunea Sângeorz-Băi, sat Cormaia; stația CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva-Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 12 ore; iarna: nu se recomandă.

6. Sângeorz-Băi – Cormaia – Farmecul Pădurii (confluența văilor Cormaia – Vinului) – Valea Cormaia – sub Vf. Cormaia (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17 D, Stațiunea Sângeorz-Băi, sat Cormaia; stația CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva-Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 12 – 13 ore; iarna: nu se recomandă.

7. Farmecul Pădurii – Nedeia Bîrladelor – Nedeia Țăranului (1875 m) – Vf.Laptelui – Vf.Nedeia Straja (1851 m) – Vf.Repede (legătura între traseul 1 și traseul 5), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17 D, Stațiunea Sângeorz-Băi, sat Cormaia; stația CFR Sângeorz-Băi, ruta Ilva-Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 7 – 8 ore; iarna: nu se recomandă.

8. Între Aniese – Valea Anieșului Mic – Șaua „Între Izvoare”.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Maieru, sat Anieș; stația CFR Anieș ruta Ilva Mică – Rodna Veche.• Timp de mers: vara: 3 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul.

9. Între Aniese – Izvorul Mare – Tarnița Bârsanului.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Maieru, sat Anieș; stația CFR Anieș ruta Ilva Mica – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 3 ore; iarna: nu se recomandă.

10. Anieș – Valea Anieșului – Șaua Gărgălău – sub Vf.Știol (1611 m) – complexul turistic Borșa.
Anieș – Șaua Gărgălău, în județul Bistrița – Năsăud.
Șaua Gărgălaău – complexul turistic Borșa, în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Maieru, sat Anieș; stația CFR Anieș ruta Ilva Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 11 – 13 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul.

11. Valea Vinului – Izvorul Roșu – sub Vf.Cisia – Tarnița lui Putredu (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Rodna Veche, sat Valea Vinului; stația CFR Rodna, ruta Ilva Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 5 – 6 ore; iarna: nu se recomandă.

12. Rodna – Valea Baia – Valea Vinului – Șaua Curățel – Șaua cu Lac – sub Vf.Ineu (racord la traseul 1), în Lala, în județul Bistrița – Năsăud.
• Acces la traseu:0 DJ 17D, com. Rodna; stația CFR Rodna, ruta Ilva Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 5 – 6 ore; iarna: nu se recomandă.

13. Rodna – Vf.Benesului (1587 m) – Șaua Curățel – Șaua cu Lac – Lacul Lala Mare – Valea Lalei – Gura Lalei.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Rodna; stația CFR Rodna, ruta Ilva Mică – Rodna Veche.
• Timp de mers: vara: 11 – 12 ore; iarna: nu se recomandă.

14. Comuna Șant – Tabăra Valea Blaznei – Vf.Cobășel (1835 m) – Vf.Roșu (2113 m) – Vf.Ineuț (racord la traseul 1), în județul Bistrița-Năsăud.
• Acces la traseu: DJ 17D, com. Șant .
• Timp de mers: vara: 6 – 7 ore; iarna: nu se recomandă.
Pentru mai multe informații vizualizați pliantul.

15. Șaua cu Lac – Lacul Lala Mare – Prelucile Gajei (variantă la traseul 1), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: Din traseul de creastă sau din traseul Rodna – Lala Mare.
• Timp de mers: vara: 1 – 11/2 ore; iarna: nu se recomandă.

16. Complexul turistic Borșa – Valea Fântânii – Șaua Știol – Pasul Prislop (1416 m), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DN 18, oraș Borșa.
• Timp de mers: vara: 31/2 – 41/2 ore; iarna: 41/2 – 51/2.

17. Complexul turistic Borșa – Șaua Buza Muntelui – Puzdrele – Șaua Paltinului (racord la traseul 1), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DN 18, oraș Borșa.
• Timp de mers: vara: 4 – 5 ore; iarna: nu se recomandă.

18. Poiana Borșa – Valea Negoiescu – Puzdrele – Șaua Galațului (racord la traseul 1), în județul Maramureș.
• Acces la traseu: DN 18, oraș Borșa.
• Timp de mers: vara: 41/2 – 51/2 ore; iarna: 31/2 – 41/2.

19. Valea Rebrei-Izvorul Gușătu-Șaua ZânelorTimp de mers: vara: 2 ore; iarna nu se recomandă